Pe crucea din dealul iubirii
1. Pe Crucea din Dealul Iubirii,
Pe culmea lipsită de flori,
Se stinge făclia iubirii
Privind spre albastrele zări.
Te plânge izvorul din vale
Şi raze de soare-n amurg,
Se scutură florile-n cale
Iar stelele-n nori se ascund.
2. Ce mulţi au aflat în iubire
Izvorul de dulci mângâieri
Dar astăzi privind de pe cruce,
Îi caută şi nu-s nicăieri,
Dar mama aleargă la cruce,
Privește spre cer suspinând,
În locu-I să rabde s-ar duce,
Pe lemnul de groază murind.
3. Iar ochii ce-au plâns în grădină
Se-ndreaptă spre cer rugători,
Spre Cel ce durerile-alină
Se roagă al meu Salvator:
"Părinte-al iubirii sublime,
Tu iartă cumplitul păcat!
Al meu duh se-ndreaptă spre Tine,
O, iartă-i, că nu ştiu ce fac!"
I: Deva 21 martie 1963
Pe culmea lipsită de flori,
Se stinge făclia iubirii
Privind spre albastrele zări.
Te plânge izvorul din vale
Şi raze de soare-n amurg,
Se scutură florile-n cale
Iar stelele-n nori se ascund.
2. Ce mulţi au aflat în iubire
Izvorul de dulci mângâieri
Dar astăzi privind de pe cruce,
Îi caută şi nu-s nicăieri,
Dar mama aleargă la cruce,
Privește spre cer suspinând,
În locu-I să rabde s-ar duce,
Pe lemnul de groază murind.
3. Iar ochii ce-au plâns în grădină
Se-ndreaptă spre cer rugători,
Spre Cel ce durerile-alină
Se roagă al meu Salvator:
"Părinte-al iubirii sublime,
Tu iartă cumplitul păcat!
Al meu duh se-ndreaptă spre Tine,
O, iartă-i, că nu ştiu ce fac!"
I: Deva 21 martie 1963
Statistici
- Vizualizări: 95320
- Export PDF: 81
- Favorită: 10
- Comentarii: 6
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Geneza 2:24 De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.
Nu am stiut ca autorul acestui cantec este Elvis Presley.Mi-ar place sa aflu titlul cantecului in limba engleza sau chiar tot cantecul.Daca cineva il stie va rog frumos sa mi-l trimite-ti si mie.Multumesc.
Doresc si eu partitura cu note la cantarea PE CULMEA DIN DEALUL IUBIRII!
Va rog mult de tot sa mi-o trimiteti si mie daca o aveti! va multumesc!
Pe culmea lipsită de flori
Se stinge Făclia iubirii
Privind spre albastrele zări.
Te plânge izvorul din vale
Și raza de soare-n amurg,
Se scutură florile-n cale
Iar stelele-n nori se ascund.
Ce mulți au aflat în iubire,
Izvorul de dulci mângâieri;
Dar Domnul privind de pe cruce
Îi caută, și nu-s nicăieri.
Doar mama aleargă la cruce,
Privește spre cer suspinând.
În locu-I să rabde s-ar duce,
Pe lemnul de groază murind.
Iar ochii ce-au plâns în grădină
Se-ndreaptă spre cer rugător;
Spre Cel ce durerile-alină
Se roagă al meu Salvator:
„Părinte-al iubirii sublime,
Le iartă cumplitul păcat!
Al Meu duh se-ndreaptă spre Tine,
O, iartă-i că nu știu ce fac!“